Chiar daca în ultimii ani numarul bolilor ulceroase a scazut aproape la jumatate, medicii specialisti ne avertizeaza ca la schimbarile de sezon acestea pot recidiva .

Recidivele apar din cauza schimbarii alimentatiei determinate de trecerea în sezonul cald, cresterii nivelului de stres si modificarilor aparute în orarul de somn din cauza micsorarii noptilor.

Deşi stomacul deţine mecanisme eficiente pentru a neutraliza şi dilua substanţele chimice şi acizii din interiorul său, se poate întâmpla ca acest proces să se defecteze şi, în acest caz, apare ulcerul. Ulcerele de la nivelul gastric se numesc ulcere gastrice, în timp ce ulcerele care apar în mucoasa duodenală (intestinul subţire) se numesc ulcere duodenale.
Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent între 20 şi 40 de ani, în timp ce ulcerul gastric apare între 30 şi 50 de ani. Aproximativ 20% din ulcerele gastrice sunt şi duodenale, cele din urmă fiind de două ori mai frecvente.

Cauze frecvente ale apariţiei ulcerului:

Abuzul de antiinflamatoare folosite în tratamentul durerilor reumatice şi al altor tipuri de dureri, în tratamentul gripei. Preventiv, aceste medicamente trebuie administrate doar după masă.
Infecţia cu Helicobacter pylori, o bacterie care afectează mucusul gastric şi produce inflamaţia. Căile de transmitere ale acestei bacterii sunt prin salivă, apă infectată, mâini murdare, de cele mai multe ori infecţia fiind asimptomatică.
Secreţia acidă crescută.
Refluxul biliar în stomac.
Afectarea vascularizaţiei locale.

Nu întotdeauna factorii de mai sus produc ulcer. Cauzelor enumerate li se mai adaugă o multitudine de factori ce cresc riscul de a face ulcer. Aceştia includ: fumatul, consumul de alcool, stresul.

Gălbenele, pătlagină şi sunătoare – aliaţi împotriva ulcerului

Aceste plante medicinale sunt deosebit de apreciate pentru numeroasele lor calităţi terapeutice.
Fiecare dintre ele conţine substanţe cu acţiune antiinflamatoare, antibacteriană, antiulceroasă, cicatrizantă, trofică, cu rol protector pentru mucoase. Se recomadă utilizarea lor internă, sub formă de infuzie sau tinctură.

Infuzia de gălbenele

Câteva flori uscate se pun în 300 ml apă clocotită. Se bea ceaiul de minimum 3 ori pe parcursul unei zile înainte cu o jumătate de oră înainte de masă. O infuzie mai concentrată se prepară din 4 linguri de flori la 200 ml apă din care se beau 3 linguri pe zi.

Tinctura de gălbenele

Se obţine din florile proaspăt culese – se introduc într-un recipient de sticlă, peste care se toarnă alcool până se acoperă florile. Vasul se ţine la căldură sau la soare timp de două săptămâni. Pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi câte 30 de picături de tinctură cu puţină apă.

Infuzia de pătlagină

Infuzia şi sucul din frunze de pătlagină reglează secreţia gastrică în cazul persoanelor care suferă de hiperaciditate. În gastrite, enterocolite, enterite se bea câte o cană de infuzie sau se ia câte o lingură de suc de pătlagină, de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute înainte de masă. Aceasta se obţine din 2 linguri de frunze la o cană cu apă fierbinte. De asemenea, infuzia din seminţe de pătlagină ajută la scăderea tensiunii arteriale.

Infuzia de sunătoare

Sunătoarea tratează colitele cronice sau bolile de ficat deoarece reglează stările inflamatorii şi stimulează secreţiile. Infuzia de sunătoare se prepară din două linguri de plantă mărunţită la o ceaşcă de apă, din care se bea, după fiecare masă, câte o lingură.