Anumite infectii ale tractului digestiv, care sunt întâlnite mai des în acest anotimp, pot afecta si creierul. Inflamatia membranelor care învelesc creierul si maduva spinarii, numite meninge, poate aparea si din cauza întepaturilor de tântari care ne contamineaza cu virusul West Nile.
Meningita este provocată de virusuri şi de bacterii, mai rar de ciuperci şi de paraziţi. Frecvenţa celei bacteriene este constantă indiferent de sezon, însă meningita virală este mai întâlnită în lunile de vară şi la începutul toamnei. Motivul este că, deşi aproape orice virus poate duce la inflamarea meningelui (inclusiv virusurile HIV şi Herpes simplex 2), cel mai des implicate, adică în aproximativ 90% din cazuri, sunt enterovirusurile, cum ar fi virusul Coxsackie şi echovirusul.
Această categorie de virusuri provoacă îmbolnăviri cu deosebire în lunile de vară şi cauzează simptome de enterocolită: diaree, greaţă, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane şi stare generală alterată. „Infecţiile cu enterovirusuri afectează îndeosebi copiii şi vârstnicii, deoarece imunitatea lor este mai scăzută. Tot la aceste categorii de persoane există riscul ca ele să se complice cu afectarea meningelor”, spune dr. Simin Florescu, medic primar boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Capitală.
Igiena ţine problemele departe
Modul de transmitere al enterovirusurilor poate fi direct, prin contactul cu persoana contaminată, sau indirect, prin contactul cu alimente şi cu obiecte contaminate. În aceste condiţii, este deosebit de importantă, mai ales în sezonul de vară, respectarea igienei: spălatul pe mâini cu apă şi săpun înainte de fiecare masă, spălarea fructelor şi legumelor sub un jet puternic de apă, păstrarea în condiţii corespunzătoare a alimentelor uşor alterabile, consumul de carne bine preparată termic şi spălarea riguroasă a veselei, a tacâmurilor şi a frigiderului.
Feriţi-vă de ţânţari!
Un alt tip de meningită întâlnită vara este cel cauzat de virusul West Nile, transmis oamenilor prin înţepături de ţânţari. Aproximativ o persoană din 150 infectate dezvoltă meningită. „În anul 1996, în România a existat o epidemie de meningită West Nile, cea mai mare din Europa, cu un număr de 393 de cazuri. Un an mai târziu, Ministerul Sănătăţii Publice a implementat un sistem de supraveghere al acestei infecţii la om, el existând şi în prezent. De atunci însă, meningita West Nile a apărut sporadic la noi, însă pericolul nu trebuie ignorat”, atrage atenţia dr. Simin Florescu.
Infectarea poate fi evitată prin purtarea bluzelor cu mânecă lungă şi a pantalonilor lungi ori aplicarea unor substanţe de protecţie pe piele pentru a evita înţepăturile de ţânţari. Pătrunderea ţânţarilor în locuinţe poate fi împiedicată folosind substanţe de îndepărtare sau montând plase la ferestre. De asemenea, trebuie îndepărtate recipientele cu apă din jurul locuinţelor.
Cum se tratează
Nu există un tratament specific pentru meningitele virale, ci doar unul simptomatic. Din fericire însă, meningitele virale, spre deosebire de cele bacteriene, provoacă foarte rar complicaţii grave de tipul comei, şi mai rar de atât decese. Antibioticele sunt indicate doar în meningitele de cauză bacteriană şi doar la recomandarea medicului. „În caz de meningită virală, se pot prescrie medicamente antiinflamatoare, antiedematoase, antivomitive şi antitermice, în funcţie de manifestările pe care le are meningita de la un caz la altul”, potrivit medicului Simin Florescu.
Durerea puternică de cap, un simptom
Inflamaţia meningelor, membranele care învelesc creierul, reduce fluxul de sânge de la nivelul creierului. În majoritatea cazurilor, meningita virală, cea care este mai frecventă vara, provoacă durere de cap puternică şi persistentă, vărsături şi febră. Mai rar, cauzează stări de confuzie şi de ameţeală, rigiditate a gâtului şi fotofobie (sensibilitate la lumină). Severitatea manifestărilor depinde în mare măsură de starea generală de sănătate a persoanei afectate.