Constipatia este o dereglare tot mai des întâlnita la persoanele care traiesc în tarile dezvoltate economic si presupune un intestin lenes, scaune dureroase sau dificil de evacuat. Poate da stari de indispozitie generala si poate conduce si la alte probleme, cum ar fi hemoroizii, iar cele mai predispuse la aceasta afectiune sunt persoanele cu profesii sedentare.

Ultima fază a procesului digestiv se petrece în colon sau în intestinul gros, lung de 1,5 m şi populat cu miliarde de bacterii, drojdii şi alte microorganisme, cunoscute sub denumirea de floră intestinală. Unele dintre ele ajută la detoxifierea reziduurilor şi la prfevenirea infecţiilor. Astfel, un echilibru corect între microorganismele din flora intestinală previne atât constipaţia, cât şi diareea.

Reziduurile alimentare se deplasează prin intestin datorită peristaltismului – mişcări ritmice involuntare. Durata unui tranzit sănătos, socotit din momentul ingerării hranei şi până la producerea mişcărilor intestinului, este între 12 şi 48 de ore, deşi ciar şi până la 72 de ore este socotiti acceptabil dacă mişcările intestinului sunt regulate. Persoanele cu intestine sănătoase au cel puţin un scaun pe zi, omogen, calm şi evacuat uşor. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, intestinele devin mai leneşe.

Cauza constipaţiei este de obicei o dietă necorespunzătoare, care constă în alimente rafinate, sărace în fibre alimentare, dar şi insuficienţa fluidelor care încetinesc funcţionarea sistemului digestiv. Lor li se adaugă lipsa de exerciţii fizice, stresul prelungit, sarcina şi, în unele cazuri, afecţiuni precum hipotiroidia sau cancerul de colon.

Constipaţia mai poate fi cauzată şi de administrarea unor medicamente precum analgezicele , antidepresivele, antibioticele sau chiar pilulele contraceptive. Deşi poate părea paradoxal, folosirea îndelungată a laxativelor poate slăbi funcţiile cinstestinului care astfel devine mai leneş, ajungându-se la constipaţie.

Consumul de alimente bogate în fibre, renunţarea la alimentele procesate şi bogate în grăsimi sunt numai câteva dintre cauzele apariţiei constipaţiei. Totuşi, nici introducerea în dietă a fibrelor sub formă de tărâţe de grâu nu este recomandată, deoarece acestea irită colonul. Aşa că nutriţioniştii spun că sunt de preferat tărâţele de ovăz sau de orez.

Care sunt alimentele bogate în fibre

Fructele, vegetalele şi alimentele integrale (pâine din grâu integral şi orez brun) contribuie la deplasarea rapidă a materiei reziduale prin tractul digestiv.

De asemenea, important pentru evitarea constipaţiei este consumul unie cantităţi suficiente de alimente bogate în magneziu – crustacee, nuci, seminţe, fasole, cereale integrale. În plus, esenţial este consumul a cel puţin şse pahare de apă pe zi. În cazul în care sunteţi corpolenţi sau activi, ori dacă vremea este prea călduroasă, consumul de lichide trebuie crescut. Sucurile de fructe şi legume stimulează, de asemenea, activitatea intestinală. Aceste sucuri pot fi procurate din comerţ, dar e mai bine să le preparaţi în casă şi să le beţi imediat.

Preparând aceste reţete recomandate pentru ameliorarea constipaţiei, obţineţi un pahar mare de suc. Beţi până la trei pahare de suc pe zi.

Suc de spanac: Faceţi suc dintr-o mână de frunze de spanac (sau de creson), o treime dintr-un castravete şi două roşii. Diluaţi cu un volum egal de apă plată sau filtrată.

Suc  de mere şi struguri: Faceţi suc din două mere şi 250 g de struguri. Pentru variaţie, puteţi înlocui merele cu pere, papaia sau ananas.

Cum tratăm constipaţia

Comprese: Punând alternativ comprese calde şi reci pe abdomen vă puteţi stimula intestinele. Începeţi cu compresa caldă. Muiaţi un prosop mic în apă foarte caldă, puneţi-l împăturit pe abdomen şi lasaţi-l trei minute. Îndepărtaţi-l şi înlocuiţi cu un prosop înmuiat în apă foarte rece. Lăsaţi-l pe loc un minut. Continuaţi să alternaţi compresele timp de 10 până la 20 de minute.

Factori psihologici: Aşa cum unele persoane reacţionează la stres printr-o migrenă sau o eczemă, altele fac diaree sau se constipă. Dacă vă simţiţi tensionat, încercaţi să găsiţi modalităţi viabile de stăpânire a reacţiei faţă de stres.

Dietă: Pentru vindecarea sau tratarea constipaţiei, specialiştii recomandă:

• Beţi dimineaţa sucul lăsat de 5-6 prune uscate fierte, iar seara târziu mâncaţi prunele. Smochinele pot fi o alternativă.

• Mâncaţi iaurt activ, care ajută la restabilirea echilibrului florei intestinaleîn caz că acesta a fost dereglat de antibiotice sau de gastroenterită.

• Consumaţi zilnic câte 1 linguriţă de miere.

• Muiaţi 1-2 linguriţe de seminţede in sau de psyllium într-o cană cu apă caldă timp de două ore. Adăugaţi lămâie şi miere după gust, iar seara beţi lichidul cu tot cu seminţe. Beţi multe lichide când folosiţi acest remediu.

Fitoterapie:

• Preparaţi un ceai din lemn dulce, ghimbir, rădăcină de păpădie, rădăcină de măcriş galben şi brusture. Beţi 3 cani pe zi.

• Luaţi seara 3 caţei de usturoi timp de o săptămână pentru a reechilibra flora intestinală.

Când să apelaţi la medic

• Dacă situaţia survine dintr-o dată şi măsurile deautotratament nu dau rezultate în decurs de trei zile

• Dacă scaunele sunt negre sau cu urme de sânge

• Dacă aveţi durere abdonminală sau febră

• Dacă suferiţi e multă vreme de constipaţie

• Dacă medicaţia poate fi cauza constipaţiei.