Mâncarea poate avea gust si totusi sa fie sanatoasa. Sau invers. Bogatia culinara a naturii, dar si dispozitia noastra de vacanta fac posibila pregatirea unor mese usoare si rapide, care sa împace toate rigorile gastronomico-medicale. Asa ca profita de vara pentru a deprinde obiceiuri alimentare bune!

Vrei să mănânci sănătos pe termen lung?  Descoperă alimente naturale pe care să-ţi facă plăcere să le consumi! Aceste gesturi îţi vor intra mai uşor în obişnuinţă, spre deosebire de eforturile pe care trebuie să le faci pentru a evita anumite produse. Iar vara este anotimpul cel mai potrivit pentru a începe un astfel de experiment. În primul rând, în acest sezon avem un alt ritm alimentar. Căldura ne scade apetitul şi ne schimbă gusturile culinare. Dacă iarna simţim nevoia de grăsimi, surse ideale de căldură, acum mâncăm mai puţin şi preferăm mesele mai uşoare. Medicii nutriţionişti chiar ne recomandă să evităm în acest sezon alimentele dense caloric. În plus, ne vine greu să petrecem prea mult timp în faţa aragazului sau a cuptorului, de aceea preferăm reţetele cu timp scurt de preparare sau alimentele proaspete.

Proaspăt sau gătit?

Pentru majoritatea, dieta verii înseamnă mai multe crudităţi şi mai puţină carne, cu efecte benefice atât pentru cei care suferă de boli cronice, cât şi pentru cei care vor să prevină anumite afecţiuni. Fructele, legumele şi zarzavaturile îşi păstrează la maximum substanţele nutritive dacă sunt consumate în forma lor naturală. Nepreparate termic, fructele şi legumele sunt o sursă importantă de enzime şi de minerale (sodiu, potasiu, calciu uşor asimilabil). Datorită fibrelor solubile pe care le conţin, salatele obţinute din crudităţi ajută la reducerea nivelului de grăsimi „rele” din sânge, dar şi la o creştere mai lentă a glicemiei, fiind astfel utile persoanelor care suferă de boli cardiovasculare, de dislipidemii (creşterea nivelului de grăsimi în sânge) şi de diabet zaharat. Iar fibrele insolubile stimulează tranzitul intestinal.

Pe de altă parte, în cazul rădăcinoaselor, procesul de fierbere sau de coacere le face mai uşor de tolerat pentru persoanele care suferă de tulburări digestive, precum colitele sau ulcerul gastric şi creşte biodisponibilitatea unor substanţe, a vitaminei A din morcovi, de exemplu. De asemenea, este cunoscut faptul că prepararea termică (prin fierbere sau prin frigere pe grătar) creşte cantitatea de licopen din roşii, substanţă antioxidantă, care întârzie îmbătrânirea.

Diete-model ale bucătăriei internaţionale

Ne putem varia meniul într-o manieră sănătoasă şi dacă ne inspirăm din bucătăria altor popoare. Mediteraneenii consumă fructe şi legume proaspete sau uscate la soare, fierb pastele din grâu dur timp de cinci minute, „al dente”, folosesc ulei de măsline extravirgin şi brânză de capră pentru salatele de crudităţi şi frig peştele pe grătar, la foc iute. Studiile publicate în revista Asociaţiei Americane a Inimii confirmă faptul că dieta mediteraneană scade riscul de boli cardiovasculare. De asemenea, putem lua exemplul bucătăriei japoneze. Statisticile arată că populaţia niponă trăieşte mai mult, se îmbolnăveşte mai rar şi are cea mai redusă rată de obezitate din lume. Explicaţia nu stă doar în gene, pentru că statisticile se schimbă atunci când japonezii trec pe o dietă de tip vestic. Meniul japonez include peşte, rădăcinoase, ciuperci, orez, fructe şi zarzavaturi.

Iubitorii de paste trebuie să aleagă variantele obţinute din grâu dur

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *